Anumiți markeri genetici fecali asociați bacteriilor intestinale ar putea fi utili pentru diagnosticul noninvaziv al adenoamelor și cancerului colorectal, conform unui studiu publicat recent în revista Gut.
Piatra de temelie în tratamentul cancerului de colon este intervenția chirurgicală, fiind necesare manevre specifice pre-, intra- și postoperatorii, pentru o recuperare cât mai bună.
Tromboza venoasă profundă (TVP) este o cauză majoră de mortalitate care poate fi prevenită intraspitalicesc sau post-spital.
Experimentele recente realizate pe modele de animale au arătat că injectarea unui virus gripal inactivat în celulele canceroase face ca aceste tumori să se micșoreze și accelerează eficacitatea imunoterapiei.
Pacientele cu cancer de sân care utilizează suplimente alimentare pe parcursul chimioterapiei ar putea asocia risc crescut de recurență a bolii sau chiar deces.
Noile tehnologii ar putea avea un rol esențial în personalizarea terapiei oncologice. Subiectul a fost abordat în cadrul cursului Societății Europene de Radioterapie și Oncologie (ESTRO), desfășurat în premieră la Cluj-Napoca.
Numărul 133 2019 al revistei Galenus prezintă profesioniștilor din domeniul medico-farmaceutic noi articole specializate.
Un studiu internațional major referitor la aspectele genetice ale cancerului de sân a identificat peste 350 de „erori” de ADN care cresc riscul individual de a dezvolta această patologie. În plus, potrivit oamenilor de știință, aceste erori ar putea influența până la 190 de gene.
La finalul anului 2019, Medscape a reunit câteva dintre cele mai importante știri din domeniul medical. Evenimente neprevăzute, descoperiri promiţătoare și noi recomandări esenţiale în practica medicală curentă au marcat parcursul acestui an.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a dat recent publicității un raport global complex, ce include tendințele referitoare la prevalența fumatului în perioada anilor 2000-2025.
Evitarea fumatului reprezintă metoda aparent cea mai ușoară pentru a reduce epidemia de cancer bronhopulmonar.
În perioada 8-10 noiembrie a avut loc, la Poiana Brașov, al 20-lea Simpozion Naţional de Nutriţie Clinică și Metabolism, organizat de ROSPEN (Societatea Română de Nutriţie Enterală și Parenterală).
România are nevoie de un program de screening pentru cancer mamar, aceasta este concluzia caravanei „Nu am făcut destul”, care a descoperit în sate de trei ori mai multe cazuri de cancer decât arată statisticile.
Săptămâna trecută a fost marcată la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din București Ziua Internațională a Supraviețuitorului de Cancer, ocazie cu care a fost lansat ghidul Supraviețuitorului de Cancer ESMO, ediția în limba română.
Rolul screeningului prin tomografie computerizată cu doză mică de radiaţii în scăderea mortalităţii prin cancerul pulmonar a fost dovedit de cel puţin un studiu amplu.
Experimentele făcute recent de oamenii de știință au arătat că microgravitația pare să neutralizeze majoritatea celulelor canceroase.
Nevoile psihosociale ale pacienţilor cu cancer pulmonar sunt adeseori ignorate, aspect cu atât mai delicat cu cât acești bolnavi suferă de cel mai mare distres oncologic dintre toate persoanele cu neoplazii.
Potrivit unei cercetări noi de la Penn State College of Medicine, persoanele care au cancer sau care au supraviețuit unui cancer au un risc mai mare de a muri de pe urma unui accident vascular cerebral, în comparație cu populația generală. Anumite tipuri de cancer, însă, ar putea să crească și mai mult acest risc.
Cancerul pulmonar este cel mai mare ucigaș în rândul cancerelor, fiind responsabil pentru 20% din totalul deceselor prin tumori maligne. Cu toate acestea, el nu beneficiază de suficientă atenție, concluzionează raportul The Economist Intelligence Unit, „Breathing in a new era”, prezentat vineri la Bucureşti. Raportul a analizat comparativ politicile privind cancerul pulmonar din 11 state europene. Raportul semnalează clar că România este singura ţară dintre cele 11 analizate care nu are un plan naţional funcţional de cancer.
Decizia de tratament este tot mai mult influenţată de parametrii imunohistochimici, moleculari sau genetici, în încercarea de a individualiza tratamentul și a obţine beneficiul maxim, cu efecte adverse minime.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
